2019

VIZIUNEA NOASTRĂ

Banca de cunoștințe pentru domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale are drept scop colectarea de cunoștințe din mediul academic (științific) și mediul neacademic, promovarea, diseminarea și stocarea lor .

Serviciile care se doresc a fi asigurare de Banca de cunoștințe pentru domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, sunt de partajare, creditare, schimb, depozit, și transfer de cunoștințe.

Tipurile de materiale care vor fi incluse în Banca de cunoștințe vor fi următoarele: lecții învățate, lucrări de licență, disertații, teze de doctorat, lucrări științifice publicate în volumele conferințelor naționale și internaționale, publicații de specialitate, rapoarte științifice de cercetare, suporturi de curs, atât in format electronic obținut după scanarea documentelor hard-copy, cât și în format soft-copy, și materiale multimedia.

2020

VIZIUNEA NOASTRĂ

Conceptul de bază după care va funcționa banca de cunoștințe este orientarea pe utilizator, concentrarea pe cerințele utilizatorilor, identificând necesitățile și dorințele lor, venind în întâmpinarea lor oportună, furnizând calitățile și cantitățile așteptate într-un mod eficient și operativ. Utilizatorul identifică sursele potențiale de cunoștințe şi le evaluează, stabileşte dacă acestea oferă credibilitate; determină cum va alege sursele de cunoștințe pentru a le accesa – după titluri, cuvinte cheie, limbă, ţară, anul editării, localizează şi accesează sursele de cunoștințe selectate; apreciază eventual dacă cunoștința prezintă interes și o extrage; apreciază cunoștința în parte şi în context comun; conştientizează importanţa utilizării şi comunicării cunoștinței ca produs social; decide utilizarea de cunoștințe obținute în funcţie de scopul urmărit; integrează cunoștința în sistemul propriu de cunoaştere; respectă regulile etice şi cadrul legal de utilizare şi comunicare a cunoștințelor.

2021

VIZIUNEA NOASTRĂ

Banca de cunoștințe va fi conectată prin intranet cu instituții de învățământ din cadrul Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (Academia Tehnică Militară,  Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă”, Academia Navală “Mircea Cel Bătrân”, Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”, Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul”) și la internet printr-un tunel VPN cu centrele universitare din țară și la cele din străinătate, cu care va avea încheiate parteneriate.

Utilizarea în mod frecvent a băncii de cunoștințe duce la îmbunătățitrea nivelului de pregătire al utilizatorilor.

Utilizare cu succes

90%

Tipuri de materiale

10+

Domenii abordate

20+

Utilizatori

1000+

Crearea cunoștințelor

Crearea cunoștințelor presupune existența unei persoane sau a unui grup de oameni care vin cu idei noi, concepte noi, produse sau procese inovatoare, astfel, crearea de cunoștințe implică o dimensiune umană, una tehnologică și procesele care leagă oamenii de tehnologie.

Achiziția cunoștințelor

Cunoștințele pot fi achiziționate în diverse moduri. Cunoștințe din afara organizației, pot fi captate prin accesarea diferitelor surse, cum ar fi publicații, site-uri web, e-mailuri și Internet. Cunoștințele explicite din interiorul și din afara organizației pot fi captate în diverse forme, cum ar fi rapoarte tipărite, înregistrări de întâlniri, copii de documente, etc. Cunoștințe tacite pot fi captate  în timpul discuțiilor și întâlnirilor cu oficiali, părțile interesate, parteneri instituționali, consultanți și experți.

Colectarea cunoștințelor

Colectarea înseamnă compararea și analiza a două sau mai multe surse de cunoștințe. Colectarea este în strânsă legătură cu calibrarea, deoarece calibrarea implică compararea unor măsurători cu un anumit standard.

Stocarea și utilizarea cunoștințelor

Stocarea de cunoștințe poate fi făcută atât în format tipărit, cât în format electronic. Documentele în formă tipărită pot include: memorii, rapoarte, prezentări, articole, etc. și pot fi stocate într-un depozit unde pot fi ușor accesate și recuperate. Cunoașterea documentată este integrată în mediul natural organizațional IT.

Diseminarea cunoștințelor

Diseminarea reprezintă operațiunile de livrare și primire a cunoștințelor cu ajutorul procesului de transfer al: celor mai bune practici, lecții învățate, inovații sau procese îmbunătățite, etc. în contextul organizațional. Elementele-cheie ale diseminării care conduc la utilizarea cunoștințelor sunt următoarele: utilizatorul, mediul, contextul, conținutul, sursa, aceste elemente interacționând continuu între ele.

Partajarea cunoștințelor

Partajarea cunoștințelor este acel proces prin care cunoștințele deținute de un individ sau de anumite grupuri de indivizi pot fi transferate altor persoane într-o organizație, astfel încât să poată fi aplicate în vederea îmbunătățirii sau creării de noi procese și produse.

Reutilizarea și sinteza cunoștințelor

Reutilizarea cunoștințelor înseamnă folosirea cunoștințelor de mai multe ori. Aceasta implică faptul că reutilizarea cunoștințelor este un proces prin care o entitate poate localiza și utiliza cunoștințe comune.

Capitalizarea cunoștințelor

Capitalizarea a cunoștințelor stimulează părțile interesate să transforme experiența și cunoștințele individuale și instituționale în capital, în acest mod putând fi utilizate și în viitor

Comunitățile de practică

Comunitățile de practică sunt grupuri de persoane care împărtășesc cunoștințe, preocupări sau interese comune într-o anumită zonă. Liantul comunităților de practică este dorința comună a membrilor de a-și îmbunătăți cunoștințele și nevoia lor de a ști unul ce știe și celălalt.